logo image

PRESENTADA IN CONSILLU COMUNALI DE SA MOTZIONI PO INTRODUSI SA CONNOSCÈNTZIA DE SU SARDU COMENTI A ELEMENTU DE APRETZIAMENTU IN IS CUNCURSUS E IN IS SELETZIONIS DE SU COMUNU DE CASTEDDU

September 27th, 2013  |  Published in Cagliari, In evidenza, Interventi in aula, Politica, Sardegna

Download PDF

21991559291

 

 

Custu est cussu chi apu nau martis su 22 de capudanni 2013 in cunsillu comunali, po presentai se motzioni

 

PRESENTADA IN CONSILLU COMUNALI DE SA MOTZIONI PO INTRODUSI SA CONNOSCÈNTZIA DE SU SARDU COMENTI A ELEMENTU DE APRETZIAMENTU IN IS CUNCURSUS E IN IS SELETZIONIS DE SU COMUNU DE CASTEDDU

 

Unus cantu cidas a oi, cumpàngias e cumpàngius, sìndigu e sennoris de sa giunta, innantis de custu pàsiu de istadi, seu andau a fai unu cuntrollu in bia Sanna, in is domus popularis de Santa Teresa in Pirri o, mellus, in S. Giuseppe.

 

Seu andau a atobiai unu cumpàngiu, unu traballadori, chi est una personi sèria, simpri, chi is fillus ant studiau, calincunu est disterrau, àterus ant acabau is stùdius.

Seu andau a biri unu de is medas, tropus problemas de is domus popularis de Casteddu.

S’abisita est cumentzada, ma nci fiat distàntzia intra de nosu. Mi ddu intendemu. Candu apu cumentzau a ddi chistionai in sardu, est sparèssiu totu. A su cumentzu est abarrau spantau (unu chi at studiau chi ddi chistionàt in sardu), apustis prexau. S’est intèndiu pari a mei, e est a sa pari. Antzis, tenit cosa meda de mi imparai.

 

Unus cantu cidas apustis ddi apu preguntau, trabellendi, in arregioni, aundi esistit su bilinguismu (o a su mancu iat a depi, in su comunu puru) poita est chi mi fiat chistionendi in italianu e no in sardu, e issu m’at nau: po arrespetu.

 

“Po arrespetu”. In custus fueddus nci est totu su problema de sa lìngua dominadora e de sa lìngua dominada, de sa cultura populari e sa cultura arta, de s’arrespetu chi totus merescint, calichisiat lìngua fueddint. De dinnidadi e de arreconnoscimentu de is diferèntzias.

 

Mi iat a benni sa gana de nai chi sa chistioni de sa lìngua est una chistioni de paridadi.

Ita boleus fai?

Su consillu comunali de Casteddu, sa capitali de Sardìnnia, si ndi bolit ocupai de custus temas?

Si ndi seus ocupaus giai, cun decraradas mannas puru, apitzu de su bilinguismu e calincuna borta apitzu de su bilinguismu perfetu puru. Est arribau su momentu de cunsiderai custus problemas de manera pràtica.

 

Custa motzioni, firmada de un’àteru cabu-truma e de cincu consilleris, tenit comenti a ogetu a nci ponni sa connoscèntzia de sa lìngua sarda comenti a elementu de apretziamentu in is cuncursus e in is seletzionis de su Comunu de Casteddu.

In d-unu sistema de bilinguismu iat a depi essi diaici. Ma no est diaici, e insandus custa motzioni bessit de interessu ca, cun issa, arrespondeus a una pregunta: boleus su bilinguismu o no ddu boleus?

 

Deu mi creu chi emus a depi tenni impreaus de su comunu chi, in is ofìtzius e in sa tzitadi potzant chistionai in sardu puru. In is domus popularis e in custu aposentu. No seus faendi unu dannu a su status de sa lìngua italiana, chi iat a sighiri a essi imperada comenti est oi, ma seus faendi logu a su sardu puru, a sa sienda culturali nosta chi no fait a nci dda ponni in is museus, ma tocat a dda fai bivi dònnia dii.

Boleus cumentzai unu mori, anca nci ponni su pòpulu, su mundu de sa cultura, su mundu de s’informatzioni, su mundu de s’aministratzioni.

 

A donai fortza nci est sa L.A. 26 1997 chi pigat su sardu comenti a beni fundamentali chi tocat a ddi donai balori, arreconoscendi sa dinnidadi uguali acarada a sa lìngua italiana.

Po fai bessiri coerentis custus printzìpius, e po apariciai is ofìtzius comunalis a s’aplicatzioni de is artìculus 7-8-9 de sa Lei 482/99 e is artìculus 4-5-6 de s’Arregulàriu de atuatzioni DPA 2 de maju de su 2011, n. 345 de custa lei, est a nai a introdusi a bellu a bellu su bilinguismu in s’aminiztratzioni pùblica, cun custa motzioni pedeus de introdusi in sa prova fueddada de is protzeduras de cuncursu o de arreclutamentu anca nci siat su Comunu de Casteddu, sa connoscèntzia de “elementus de lìngua sarda” comenti a elementu premiadori.

 

M’emu a bolli firmai in sa gradualidadi de sa proposta. No seus intrendi sa connoscèntzia de su sardu scritu, aici comenti faeus cun s’italianu, s’inglesu o calichisiat àtera lìngua, ma sa connoscèntzia de “elementus” de lìngua sarda, aici comenti fatu giai in calincunu cuncursu, po nai, po is cumissus de su Consillu arregionali. In s’acasu de su cuncursu, chi est andendi ainnantis, in s’Ofìtziu imprenta de su Consillu arregionali, funt andaus ainnantis in custu mori, alladiendi-ddu.

 

In àteras arregionis de s’Itàlia, po nai sa Baddi de Aosta, e provìntzias, po nai Trentu e Boltzanu, chi unu no connoscit sa lìngua de minoria, no podit fai su cuncursu, chena podi nai nudda. S’abètiu chi, s’ordinamentu no ddu permitit, duncas, no bolit mancu arrespustu.

In is cuncursus “elementus” bolit nai unus cantu diis studiendi. Is chi no ndi scint nudda de sardu, duncas, no iant a tenni problema perunu po passai sa proa de idoneidadi cun “elementus de lìngua sarda”.

 

Emu a bolli, duncas, chi su consillu provessit a fai un’arrexonada sèria e, po una borta, informada. No emu a bolli intendi fràsias comenti a: “cali sardu?”. Cumpàngias e cumpàngius, de annus genti studiada  funt arrexonendi apitzu de custus temas, e is solutzionis nci funt giai. Comunas, no est custu su tema chi seus arrexonendi oi.

 

Su tema chi seus arrexonendi est, e seu acabendi, de detzidi chi boleus essi buchibentus, candu chistionaus de bilinguismu, o chi boleus andai ainnantis diaderus. Funt passus piticheddeddus, ndi depeus fai medas in medas àterus moris, in su mundu de sa cultura, de s’informatzioni, de s’istrutzioni, de sa scièntzia e àteru.

Ma no podeus giustificai su fatu de fai passus piticheddus in custu setori cun su fatu chi in àterus no ndi faeus. Funt custus is gioghiteddus chi ant fatu screditai sa polìtica.

 

Teneus unu bisu: chi sa lìngua dominada bessat a sa pari de sa dominadora, e impari a issa is corpus sotzialis dominaus bessant a sa pari de is àterus. Chi nemus seghit s’arrespetu e pighit is deretus de acessibilidadi a is chi dda fueddant. E deu fatzu polìtica po fai bessiri arrealidadi is bisus.

Download PDF Tags:

Comments are closed.

Twitter

Follow @EnricoLobina on twitter.

August 2019
Monday Tuesday Wednesday Thursday Friday Saturday Sunday
29 July 2019 30 July 2019 31 July 2019 1 August 2019 2 August 2019 3 August 2019 4 August 2019
5 August 2019 6 August 2019 7 August 2019 8 August 2019 9 August 2019 10 August 2019 11 August 2019
12 August 2019 13 August 2019 14 August 2019 15 August 2019 16 August 2019 17 August 2019 18 August 2019
19 August 2019 20 August 2019 21 August 2019 22 August 2019 23 August 2019 24 August 2019 25 August 2019
26 August 2019 27 August 2019 28 August 2019 29 August 2019 30 August 2019 31 August 2019 1 September 2019

Cerca articolo

Archives


Twitter

Follow @EnricoLobina on twitter.

You Tube

Whoops! There was an error retrieving the YouTube videos