enrico lobina mudamentu climaticu

Su 25 de martzu, su mudamentu de su clima e nosu

Su 25 de marzu sa truma internatzionali “Fridays for future” (Cenàbaras po su benidori) at pediu de fai in totu su mundu unu sciòperu po su clima.

25 de marzu 2022. In mesu de sa gherra de Rùssia e Ucràina, poita fai unu sciòperu po su clima?

No apu lìgiu meda de is ùrtimus documentus de FFF, perou mi seu fatu una bidea mia. Chi no fessit ca seu trabballendi e chi apustis depu partiri, deu ia a andai a una pratza cun is piciocas e is piciocus de FFF.

Sa bidea cosa mia est in custa màgini:

WhatsApp Image 2022-03-11 at 09

Nosus seus andendi innia, in mesu a s’arroghedhu arrùbiu.

Inghitzaus de sa pesta. Comenti ant scritu beni meda Bonaccorsi e Marciano e àterus chi ant studiau àterus arrogus de su busìllibbu “COVID-19”, su busìllibbu no est su COVID (castiai comenti nd’est bessia Cuba, chi est prus pòbera meda de nosu). Sa chistioni est comenti nd’eus sciusciau sa sanidadi e is spidalis in Itàlia e in sa parti arrica de ocidenti, e comenti eus arregallau a is siendas de is mexinas sa possibilidadi de s’arricai fendi morri sa genti in su mundu e in domu nosta.

Imoi su COVID-19 est spaciendi-sì a solu, perou àtera cosa chi dh’assimbillat podit nasci in dònnia momentu.

E lompeus a s’Ucràina. Sa Rùssia est fendi sa gherra a unu àteru stadu, est intrada cun armas e sordaus meda. Custu est craru.

Est craru fintzas ca sa gherra Rùssia – Ucràina, pertocat fintzas sa NATO, est a nai is Stadus Unius impari cun s’Europa. Est inghitzada sa gherra po fraigai is arrelatas internatzionalis de su sèculu XXI, ca est craru ca sa NATO si dha pigat cun sa Rùssia ca “ancora” no tenit su coràgiu de andai contras a sa Cina.

Seus inghitzendi sa de tres gherras mundialis? A parri miu eja, eus arrischendi-dha, ca in Washington dhoi at genti chi est scraa de is sotziedadis de is armas, genti chi no bolit amiti chi is Stadus Unius no podint prus essi s’Imperu chi funt stètius in su sèculu passau.

In mesu de totu custu trumbullu si tocat a arremonai su chi, forsis, at a fai sparessi totus is busìllibbus: su mudamentu de su clima. Su capitalismu de s’ocidenti at pensau ca su mundu si podiat strecai e sfrutai chena de pistighìngius. Is òminis e is fèminas de Bolivia, de America Latina, de India, de Àfrica e de meda àterus logus dhu sciint, e s’ocidenti no.

Eus pensau de fai su chi boleus in custu mundu, de fai sparessi bèstias, padentis, abis e medas àteras cosas. Eus pensau de impestai su mari, de piscai fintzas a fai sparessi su pisci e a preni su mari de plàstica.

Is capitalistas pensant scéti a su chi gastant de bùciaca, no a su mali chi faint a s’ària, a s’àcua e a sa terra. E difatis s’ària, s’àcua e sa terra dh’ant arruinada, e imparis cun totu custu funt arruinendi a nosu, bividoris “simpris” de su mundu.

Po is chi bolint studiai sa cosa podint ligi totu innòi. Pongu su liòngiu in italianu, chi in sardu no s’agatat casi nudha


Una bella truma de piciocas e piciocus, perou, est gherrendi. Est gherrendi contras a sa gherra, contras a su mudamentu de su clima e gherrat fintzas contras a is chi ant imperau sa pesta po fai dinai, milliardus de èurus. Funt is piciocas e piciocus de “Fridays for future” (Cenàbaras po su benidori). No tenint meris, no tenint una organizatzioni forti, e insaras dònnia truma podit unu pagu fai su chi bolit.

In Sardìnnia teneus abbisòngiu de trumas diaici. Dhas depeus agiudai, acumpangiai, ascurtai.

Chini cumandat in Sardìnnia fait polìticas chi funt contras a is giòvunus, contras a su benidori, contras a sa possibbilidadi de bivi e cresci in cust’ìsula.

Su 25 de martzu custas piciocas e piciocus ant a ponni unu pagu de murighìngiu. E bosaterus a cali ala aturais?

Site Footer